was successfully added to your cart.

CE ESTE IUTA!

Până să mă apuc de realizat produse din iută, recunosc, nu știam prea multe. Acum, citind, din interes direct și curiozitate, am constatat faptul că natura ne pune la dispoziție o materie primă cu caracteristici extraordinare, care, pe de o parte ne poate satisface o grămadă de cerințe practice, îndeosebi dar nu exclusiv pe cele de ambalare, iar pe de altă parte protejează mediul, orice produs de iută „pierdut” prin natură fiind degradat cu uşurinţă în proporţie de 100%.

Dar ce este iuta? „O fibră textilă obţinută din tulpina plantei Corchorus capsularis (din care se obţine fibră albă) şi Corchorus olitorius (din care se obţine fibră închisă la culoare), plante din familia Liliacee. Planta este erbacee anuală și poate atinge 5 m înălţime, diametrul său este în jur de 3 mm.

Creşte în regiunile calde şi umede, este originară din bazinul mediteranean. Tulpinile sunt topite prin cufundare intr-o apă stătătoare timp de 12–25 zile. Partea filabilă, care are în jur de 2 m, este apoi clătită şi suspendată la soare pentru uscare. Se îmbalotează apoi pentru a fi trimise filaturilor. Aceste fibre se împart apoi în clase, după calitate şi alte caracteristici. De asemenea o altă varietate de iută se află în ţesutul numit liber al plantei şi este extrasă din tulpina plantei teişor (Keria japonica), numită iută sau cânepă de Bengal, sau de Calcuta. Cele mai mari culturi de iută se întâlnesc în India şi Bangladesh. Prezintă celule cu secţiuni poligonale care au un canal central. Are în compoziţie 65 % celuloză, 24 % lignină, 0,4 % ceruri, 0,8 % cenuşă şi restul apă. Fibra de iută este mătăsoasă, puternic fibrilată, celulele sunt scurte (2,5 mm) cu rezistenţă scăzută la rupere, dar fibra tehnică poate atinge lungime de 2 m şi rezistenţă deosebită, dar mai mică decât inul sau cânepa, alungirea este 1,7 %. Afinitatea tinctorială este ca a bumbacului. Conservată la adăpost de umiditate, fibra de iută se păstrează foarte mult timp, în schimb umiditatea o degradează şi o descompune. Fibra de iută est relativ grosieră şi aspră dar se pot obţine calităţi superioare (care sunt moi şi netede).”

Iuta a fost folosită de om din timpuri preistorice, de la burii timpurilor biblice. In anul 1820 iuta a fost filată experimental lângă Oxford, apoi în 1822 de filatorii scoţieni de la Dundee. Tehnica de filare este pusă la punct după cca. 10 ani de experimentări. Filatura de iută a funcţionat foarte bine în timpul războiului Crimeii (1850–1856), când s-a întrerupt importul de in şi cânepă şi în timpul războiului de secesiune din America (1861–1865), când s-a întrerupt importul de bumbac.

În zilele noastre regăsim iuta în culori naturale sau în diverse nuanțe obținute prin vopsire, în diverse texturi mai fine sau grosiere, aspecte ce ne permit să o utilizăm, cu imaginație și creativitate la fabricarea diverselor produse. Cum ne-am folosit noi imaginația vă puteți convinge admirând și cumpărând produsele din iută fabricate în atelierul nostru.

Leave a Reply

preloader